Pentru România, plafoanele naţionale de emisie pentru dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac, stabilite pentru anul 2010 şi ulterior, sunt prevăzute în Anexa II  la Protocolul CLRTAP referitor la reducerea acidifierii, eutrofizării şi nivelului de ozon troposferic, adoptat la Gothenburg la 1 decembrie 1999 (denumit Protocolul Gothenburg), ratificat prin Legea 271/2003.

Protocolul Gothenburg stabileşte măsuri de reglementare şi control a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, amoniac şi compuşi organici volatili provenite din surse staţionare şi surse mobile, şi reglementează cantitatea maximă dintr-o substanţă care poate fi emisă la nivel naţional în decursul unui an calendaristic (plafon de emisie), prin stabilirea pentru fiecare Parte, respectiv Stat Membru a unor plafoane naţionale de emisie, pentru anul 2010 şi ulterior.

Prevederile Protocolului Gothenburg sunt preluate la nivelul UE prin prevederile Directivei nr. 2001/81/CE privind plafoanele naţionale de emisie pentru anumiţi poluanţi atmosferici (denumită Directiva NEC), transpusă în legislația națională prin HG nr. 1856/2005.

Plafoanele naţionale de emisie stabilite pentru România pentru 2010 şi ulterior  sunt prezentate în tabelul de mai jos: